Raport anual 2025

Cum aduci inteligența artificială la clasă

Gabriel Gabor Profesor de liceu
Plănuiesc un opțional în care elevii să creeze o firmă cu AI.
Domnul Gabriel Gabor este unul dintre profesorii care schimbă educația românească din interior pentru că alege cu intenție să țină pasul cu lumea în care trăim, cu un laptop și multă curiozitate pentru generațiile de tineri, mereu în schimbare.

Când a intrat prima oară în clasă ca profesor de liceu, domnul Gabriel Gabor avea 27 de ani și venea din domeniul bancar, unde lucrase în marketing.

Nu planificase o carieră didactică, dar după criza financiară din 2009, o colegă i-a sugerat să încerce să dea examenul de titularizare, ca să devină profesor. Așa a ajuns să predea marketing, management, noțiuni de gestionare a unei afaceri și alte discipline economice la Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacău.

A rămas pentru că simțea nevoia să continue să-și spună poveștile. Venind dintr-un domeniu practic, găsea mereu un exemplu din viața reală care se lega de teoria din manual. În același timp, vedea, sub ochii lui, cum se dezvoltă oameni. „Poveștile mele din vânzări s-au integrat natural în structura cursurilor, oferind substanță conceptelor teoretice”.

Astăzi este și director adjunct al aceluiași același liceu – o școală cu 1.244 de elevi, dintre care aproape 70% vin din mediul rural, iar 453 dintre ei primesc burse sociale. Știe bine ce înseamnă asta în practică: elevi care prind autobuzul de la 7 dimineața, care pierd primele ore dacă îl ratează, care alocă uneori 12 ore din zi pentru șase ore de școală. Din această cauză, există și părinți care nu-și mai încurajează copiii să finalizeze liceul. „Rata abandonului școlar rămâne scăzută deoarece am ales o abordare bazată pe înțelegere și flexibilitate. Analizăm fiecare caz în mod individual, adaptându-ne la nevoile specifice ale elevilor pentru a ne asigura că aceștia își finalizează studiile”, explică domnul director.

În 2022, când programul Caleidoscop a ajuns în liceul lui, domnul profesor Gabor a preluat activitatea de identificare a liceenilor cu potențial și nevoie de sprijin. Avea experiență, fiindcă făcea parte și din comisia de acordare a burselor sociale din partea statului; știa deja cine sunt copiii și ce situații sociale au în spate. Caleidoscop i-a ajutat pe liceeni să prindă încredere în propriile forțe, să întâlnească modele, să descopere cum arată viitorul.

Unii spun că exersarea limbii engleze le-a dat curaj să vorbească, să călătorească, să se exprime în fața celorlalți. Alții și-au amintit că ora de meditație nu începea niciodată direct cu lecția – profesorii îi întrebau mai întâi cum se simt. Iar alții au apreciat atelierele de abilități digitale și exercițiile în care își imaginau cum va arăta viitorul. Spre exemplu, un elev care vrea să devină inginer agronom a apreciat noțiunile despre inteligența artificială fiindcă „în agricultură se folosesc tot mai mult tehnologiile moderne, inclusiv inteligența artificială”. O liceană a spus că atelierul despre inteligență artificială „a fost exact ce aveam nevoie ca să înțeleg în ce direcție se mișcă viitorul”.

În toamna lui 2025, când a cunoscut noua generație de liceeni, domnul profesor Gabor a fost uimit de cât de diferiți păreau față de generațiile anterioare. „Am simțit nevoia de a mă apropia de viziunea lor asupra vieții și a tehnologiei”. De asta s-a și înscris la cursul pentru profesori despre inteligență artificială, organizat de fundație.

„A fost revelator”, spune domnul profesor. Cursul l-a pus în fața unui instrument pe care l-a integrat rapid – mai întâi în munca administrativă, apoi în predare: planuri de lecție, fișe de lucru, prezentări, adaptarea conținutului la nivelul fiecărei clase. „În cadrul orelor de Marketing, pot extrage un fragment din opera lui Philip Kotler – părinte al managementului marketingului modern – solicitând algoritmilor de Inteligență Artificială transpunerea acestuia într-un limbaj inteligibil și rezonant pentru un adolescent de 16 ani. Output-ul este supus filtrului și expertizei profesionale, pentru a asigura o adecvare deplină la specificul clasei. Totodată, implementez sistematic mecanisme de feedback prin chestionare longitudinale, administrate la debutul și la finalul anului școlar, cu scopul de a radiografia arhitectura mentală a elevilor și percepția acestora asupra realității fenomenologice. Identificând arhetipurile culturale predilecte – de la personaje iconice din cinematografie până la universul brandurilor de prestigiu – pot circumscrie studiile de caz unui orizont de interes care să catalizeze procesul de învățare”, spune domnul profesor Gabor.

Prima lecție pe care a dus-o la clasă după curs a fost Etica AI și Deep Fake pentru a-i sprijini pe elevi să înțeleagă ce este un deep fake și unde îl pot întâlni (imagini, videoclipuri, rețele sociale), să facă diferența dintre conținut real și conținut fals, folosind indicii vizuale de bază, să analizeze critic o imagine sau un videoclip și să își pună întrebări precum: „Este real?”, „Cine a creat acest conținut?”.

Și-a dat seama că elevii aveau cunoștințe despre instrumentele de inteligență artificială, dar nu erau informații structurate, verificate sau dezbătute alături de părinți sau profesori. În curs, el a completat și a organizat informația.

De atunci, când le dă teme care pot fi rezolvate cu AI, le spune deschis ce instrumente există și cum funcționează: ChatGPT, Gemini, Perplexity. Nu îi oprește, nu se preface că nu știe că le folosesc. Condiția e una singură: să prezinte proiectul în fața clasei, pe videoproiector, explicând fiecare decizie, inclusiv căutările cu ajutorul AI. „În momentul în care generezi un conținut și ești nevoit să îl explici colegilor”, spune el, „procesul de învățare devine obligatoriu”. E o altă formă de evaluare decât clasicul referat, care-i pune pe elevi în situația de a-și asuma ceea ce produc, indiferent cu ce ajutor.

Vorbește deschis și despre limitele acestei abordări. Sunt elevi care copiază fără să filtreze, care aduc exact ce le-a dat inteligența artificială și nu știu trei fraze din ce scrie acolo. „Se întreabă, după, de ce au luat atât de puțin”. Îi vede și pe ei. Dar consideră că soluția nu e să interzici instrumentul, ci să schimbi sarcina și să ceri ceva ce nu poate fi prezentat în fața clasei fără să fie înțeles.

Acum vrea să meargă mai departe. Plănuiește un opțional în care să lege AI-ul de modulul în care elevii de a XI-a învață să creeze o firmă. Vor înregistra o firmă de la zero, dar vor și produce oferte, materiale de promovare, prezentări, spoturi publicitare și vor avea aprobarea de a le crea folosind instrumente AI. 

Profesorul a făcut parte din prima rundă de discuții consultative privind AI Generation, curriculumul pentru liceeni, creat de Fundație, care urmărește să dezvolte literația în domeniul inteligenței artificiale. În cancelarie, în pauze, le povestește colegilor ce a descoperit și ce funcționează. A trimis informații despre cursul la care a participat celor 100 de profesori din școală și continuă să vorbească despre asta ori de câte ori are ocazia, pentru că e convins că inteligența artificială intră oricum în clasă, cu sau fără profesori pregătiți să-l gestioneze. 

Despre o lumină care călătorește mai departe

 

…dar și despre ce se întâmplă când o lumină este împărtășită liber.

 

În mai 2025, am făcut ceva ce nu mai făcuserăm până atunci. Am dăruit ceva comunității noastre: curriculumul AI Generation, disponibil în română și engleză, gratuit pentru orice profesor din lume, care îl poate folosi și adapta liber.

 

Am dezvoltat curriculumul în parteneriat cu App Inventor Foundation, l-am aliniat la Cadrul UNESCO de Competențe IA pentru elevi și l-am publicat sub licența Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International.

Cum să te implici

Descarcă
Raportul anual 2025

Distribuie pe
Social Media

Susține-ne